CE ESTE FICATUL GRAS NON-ALCOOLIC, CARE E POPULAȚIA AFECTATĂ ȘI CARE SUNT RISCURILE ASOCIATE ACESTUIA?

     Boala de ficat gras non-alcoolic (NAFLD) reprezintă o epidemie globală și este cea mai comună formă de boală cronică hepatică la nivel mondial, afectând aproximativ 20 -30 % din populația globală. Aceasta crește producția de glucoză hepatică, exacerbează rezistența la insulină și joacă un rol mecanic în fiziopatologia diabetului, cirozei și a cancerului hepatic (1). NAFLD cuprinde un spectru patologic larg variind de la steatoză simplă la steatohepatită (NASH) cu grade variabile de fibroză și ciroză. 

    Deși NAFLD este o problemă majoră de sănătate publică, în prezent nu există medicamente aprobate sau proceduri pentru tratamentul acesteia.

     Pacienții cu NAFLD sunt frecvent obezi și/sau au diabet, iar rezistența la insulină este un factor declanșator major. Au fost definite patru fenotipuri de pacienți cu NAFLD:

1. pacienți obezi
2. pacienți cu diabet zaharat de tip 2
3. pacienți cu sindrom metabolic
4. pacienți slabi.

     CARE SUNT FACTORII CARE INFLUENȚEAZĂ PROGRESIA SAU REGRESIA NAFLD?

     1. Restricția calorică

     Consumul excesiv de calorii care conduce la obezitate și comorbiditățile asociate ei, reprezintă un factor de risc principal pentru NAFLD. Mai mult, creșterea în greutate, chiar și numai cu 3-5 kg, prezice dezvoltarea NAFLD, indiferent de indicele de masă corporal.

     Interesant, nu numai consumul excesiv de calorii, ci și modul în care consumul de alimente este distribuit pe parcursul zilei, afectează acumularea de grăsimi hepatice. Într-un studiu controlat randomizat, cu durata de 6 săptămâni, meniurile hipocalorice cu conținut ridicat de grăsimi sau cele hipocalorice cu conținut ridicat de zahăr (rafinat) au fost consumate fie împreună cu mesele principale, fie între ele ca și gustări. Numai cele din urmă (cu conținut crescut de zahăr) au crescut procentul de grăsime hepatică (măsurat prin spectrometrie cu rezonanță magnetică) și grăsimea abdominală (măsurată prin imagistică prin rezonanță magnetică), sugerând că gustarea, o caracteristică comună în dieta occidentală, contribuie independent la steatoza hepatică. Este un consens faptul că reducerea treptată a greutății,  duce la o ameliorare a enzimelor hepatice serice, a ficatului gras, a gradului de inflamație hepatică și a fibrozei.

     2.  Tipul grăsimilor consumate

     Studiile experimentale au arătat că dietele bogate în acizi grași polinesaturați omega-3 (PUFA), nuci, fructe, legume și leguminoase proaspete și sărace în zaharuri rafinate sau grăsimi de origine animală măresc sensibilitatea la insulină, reduc procentul trigliceridelor intrahepatice și ameliorează steatohepatita și implicit, steatoza hepatică (2). 

     3. Dieta și factorii pro-oxidativi

 

     Rezistența la insulină și stresul oxidativ contribuie în mod semnificativ la progresia NAFLD  și, prin urmare, pot fi ținte cheie (în afară de scăderea în greutate) în considerente dietetice. S-a demonstrat că dietele vegetariene îmbunătățesc rezistența la insulină (3) și reduc greutatea corporală  mai eficient decât dietele terapeutice nonvegetariene. Mai mult decât atât, alimentele vegetale reprezintă principalele surse de fitonutrienți cu importante efecte antioxidante și antiinflamatorii (4), care pot ameliora NAFLD (1).

     4. Zaharurile adăugate

     Prin zaharuri adăugate  ne referim de fapt la zaharurile rafinate (zaharoză – zahărul obișnuit, fructoză și sirop de porumb cu conținut ridicat de fructoză) adăugate la băuturile îndulcite, cum sunt de exemplu sucurile carbogazoase, diverse sucuri ”naturale” din fructe și alte băuturi, sau pot fi adăugate în diverse alimente. Studiile epidemiologice arată dovezi convingătoare că există o asociere foarte importantă între zaharurile adăugate și apariția NAFLD. Asociația cea mai proeminentă este în cazul sucurilor îndulcite cu diverse zaharuri! În plus, băuturile răcoritoare de tip Cola conțin diverși coloranți, ca de exemplu caramelul, care este bogat în produși finali de glicare (AGEs) – contribuie la procesul de îmbătrânire, agravarea bolilor degenerative (Alzheimer, ateroscleroza, boala renală cronică, diabet zaharat,etc). De asemenea acest colorant poate crește rezistența la insulină, inflamația și exacerbarea leziunilor hepatice, steatohepatita și fibroza hepatică (5).

     De reținut ar fi faptul că steatoza hepatică, practic prima etapă a NAFLD, este reversibilă, în anumite condiții de dietă, spre deosebire de steatohepatită, unde lucrurile nu mai sunt atât de ușor reversibile. Dieta vegetariană a fost invers asociată cu NAFLD, prin scăderea IMC-ului și posibil, efectul antioxidant al fitonutrienților din plante. Această cercetare sugerează că alegerea soiei în detrimentul cărnii sau al peștelui și alegerea cerealelor integrale în detrimentul carbohidraților rafinați pot preveni acestă patologie tot mai mult răspândită (1).

     În concluzie, este foarte important să avem o alimentație sănătoasă, bazată preponderent pe fructe, legume, leguminoase și semințe oleaginoase, să avem zilnic un program care să includă activitate fizică de minim 60 minute, să ne hidratăm corespunzător, să evităm pe cât posibil factorii de stress, pentru a preveni atât steatoza hepatică, cât și multe alte patologii.

     Vă doresc multă sănătate, zile însorite și cumpătate!

 

 

Surse bibliografice:

1. Tina H. Chiu, Ming-Nan Lin, Wen-Harn Pan, Yen-Ching Chen, Chin-Lon Lin. Vegetarian diet, food substitution, and nonalcoholic fatty liver. Ci Ji Yi Xue Za Zhi. 2018 Apr-Jun; 30(2): 102–109. Disponibil la adresa: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5968737/ Accesat în aprilie 2019.
2. Manuel Romero-Gómez,  Shira Zelber-Sagi, Michael Trenell. Treatment of NAFLD with diet, physical activity and exercise. Journal of hepatology, October 2017, Volume 67, Issue 4, Pages 829–846. Disponibil la adresa: https://www.journal-of-hepatology.eu/article/S0168-8278(17)32052-4/fulltext. Accesat aprilie 2019.
3.  Kahleova H, Matoulek M, Malinska H, Oliyarnik O, Kazdova L, Neskudla T, et al. Vegetarian diet improves insulin resistance and oxidative stress markers more than conventional diet in subjects with type 2 diabetes. Diabet Med. 2011;28:549–59. Disponibil la adresa: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/21480966. Accesat aprilie 2019.
4. Joseph SV, Edirisinghe I, Burton-Freeman BM. Fruit polyphenols: A review of anti-inflammatory effects in humans. Crit Rev Food Sci Nutr. 2016;56:419–44. Disponibil la adresa: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/25616409. Accesat aprilie 2019.
5.  Leamy AK, Egnatchik RA, Young JD. Molecular mechanisms and the role of saturated fatty acids in the progression of non-alcoholic fatty liver disease. Prog Lipid Res. 2013;52:165–74. Disponibil la adresa: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23178552. Accesat aprilie 2019.

 

Autor: Cristina Kisded.