Provocările unei tinere mame sunt numeroase, iar ale unei mame care alăptează pot fi și mai multe, depinde bineințeles de multe aspecte. Cu mult timp înainte să devin mamă, nu cunoșteam nici eu atât de bine care sunt beneficiile alăptării la sân. Din multitudinea de informații aflate prin diverse căi, aproape că ești încurajată și asigurată că și laptele praf este foarte benefic pentru bebeluș, vorba aceea: ”Noi am crescut cu lapte praf sau și mai grav, lapte de vacă integral și suntem bine mersi!”…afirmație unde sunt foarte multe de zis. Bineînțeles că nu toate părerile sunt pro-lapte praf, însă din păcate sunt numeroase și spun din păcate pentru că din punctul meu de vedere, la cunoștințele din momentul de față consider că laptele de mamă pentru un bebeluș e cel mai minunat lucru, e ”standardul de aur”, în schimb laptele praf nu e alegerea ideală pentru acesta. Desigur, între laptele praf adaptat cerințelor nutriționale ale sugarilor și laptele de vacă integal, îl voi recomanda pe primul, întrucât există deja numeroase studii care atestă riscurile pentru sănătate ale adulților care în viața de sugar au fost hrăniți cu lapte integral de vacă, sub vârsta de 1 an.

Desigur, din punctul unora de vedere, e mult mai practic să-ți hrănești copilul cu lapte praf, acesta i-l poate administra oricine, nu trebuie să fii disponibilă non stop pentru copil, nu ți se modifică sânii, poți merge la sală sau cumpărături când dorești, nu trebuie să alăptezi în public- sunt doar câteva dintre părerile auzite de-a lungul timpului de când sunt mamă și eu, decizia fiin la alegerea fiecărei mame până la urmă. Însă ca mamă, consider că toate mamele doresc tot ce poate fi mai bun pentru copilul lor, fapt pentru care ar fi bine să se informeze cât de mult pot despre diverse subiecte, înainte de a deveni mame și astfel să poată lua decizia care lor li se pare cea mai bună pentru copil.

Beneficiile laptelui de mamă și ale alăptării sunt extrem, extrem de multe, de la încărcătura mare de anticorpi transmisă copilului, scăderea riscului de apariție a diverselor alergii, protecția anticancer (atât pentru mamă, cât și pentru copil), reducerea semnificativă a riscului de dezvoltare al bolilor metabolice în viața de adult sau al depresiei post-partum, prevenirea supraponderii și a obezității atât în viața de copil, cât și în cea de adult și foarte multe altele, până la reducerea riscului de depresii, anxietate, diverse alte boli psihice din viața de adult, creșterea IQ-ului (din diverse studii se pare că copii care au fost alăptați au avut un IQ mai mare decât cei care au fost crescuți doar cu lapte praf). Așadar laptele de mamă și alăptarea propriu zisă este pentru un copil mult mai mult decât o simplă modalitate de alimentare. Concluzia mea, cu mâna pe suflet, pentru orice mamă este să alapteze copilul cât de mult se poate, să ceară sprijin dacă lucrurile nu decurg cum trebuie din primele zile (aici ma refer la apelarea la un consilier acreditat în lactație) și să nu renunțe atât de ușor la acest superaliment pentru copilul lor.

Am fost întrebată dacă de exemplu, din diverse motive s-a ajuns la o secreție lactată insuficientă pentru bebeluș, însă nu absentă total, ci doar care trebuie suplimentată parțial cu lapte praf, care ar fi cea mai bună alegere: să continui așa alimentația complementară (lapte de mamă+lapte praf) sau nu mai are rost să alăptezi pentru că oricum e puțin lapte de mamă și nu mai are beneficii. Răspunsul meu a fost să alăpteze cât de mult se poate chiar și în această situație, pentru că anticorpii și alte substanțe minunate pentru copil se transmit, chiar dacă în cantitate mai mică, iar atașamentul mamă-copil se formează foarte bine. O altă întrebare care mi-a fost adresată a fost referitoare la compoziția laptelui de mamă, întrucât aceasta variază foarte mult în decursul unei zile, chiar și al unei singure mese (lucru foarte interesant, e o minune cum e construit corpul nostru), iar din acest motiv multe mămici renunță la alăptare pentru că, dacă de exemplu vedem laptele de mamă în anumite momente ale zilei, acesta poate să apară foarte diluat, precum apa și astfel am putea crede că e insuficient caloric pentru bebeluș. Însă se știe foarte clar faptul că laptele fiecărei mame este perfect adaptat nevoilor nutriționale ale copilului său, ca de exemplu laptele mămicilor care nasc prematur (laptele lor este mult mai bogat în taurină, întrucât necesarul acestui aminoacid al copilului prematur este mai crescut decât al unui copil născut la termen), deci nu trebuie să se îngrijoreze că bebelușul nu e hrănit corespunzător, atâta timp cât e dezvoltat normal. Și în plus, mesele sugarului variază destul de mult, în funcție de etapa lui de dezvoltare, iar mama trebuie doar să îi ofere necondiționat ceea ce își dorește atât de mult: sânul cu laptele de mamă și cu siguranță se va dezvolta armonios.

O altă întrebare care mi s-a adresat a fost următoarea: dacă am născut prin operație cezariană mai pot alăpta? Bineînțeles că se poate, secreția lactată e stimulată indiferent de modalitatea de naștere, însă într-adevăr poate fi mai greu declanșată câteodată, cu anumite ”limitări”, să zic așa, aici referindu-mă la faptul că de multe ori după operația cezariană se recomandă ca mama să se odihnească, să nu alăpteze decât la 2-3 zile după naștere, etc….timp în care sugarul e hrănit cu lapte praf și nici nu beneficiază de colostru de cele mai multe ori, care e o pierdere importantă pentru bebelușul nou născut al cărui sistem imunitar e într-o continuă dezvoltare până pe la 3 ani. Din aceste considerente se poate întâmpla ca multe mămici să renunțe la alăptat, sau chiar bebelușii să nu-și mai dorească laptele de mamă o dată ce dau de gustul foarte dulce al multor tipuri de lapte praf. Doar 2% din tinerele mame nu pot realmente alăpta, din motive grave de obicei, acolo e altă situație, însă în rest e posibil, cu sprijin, informare și cererea ajutorului de la specialiști acolo unde lucrurile nu decurg cum ne-am dori, încă din primele zile (cu cât se cere mai repede ajutorul, cu atât secreția lactată poate fi recuperată, mai ales că funcționează pe mecanismul ”cerere-ofertă”).

Mai jos sunt redate câteva din informațiile pro-alăptare prezentate, într-un mod mai sumarizat, informații bine de știut înainte de a deveni mame (informații din diferite cărți ale unor autori străini, precum Baby Greens de Michaela Lynn și Michael Chrisemer și din Creating Healthy Children de Karen Ranzi):

Argumentele au fost simple și de bun simț:

• primul lucru pe care îl face un bebeluș după naștere e să caute sânul mamei (lucru foarte interesant)
• de îndată ce se naște copilul, organismul mamei secretă hormonii care stimulează secreția lactată, cum sunt de exemplu prolactina și oxitocina (chiar și la cezariană, totul e să se insiste).
• colostrul e pregătit încă dinainte de a se naște bebelușul și acționează ca hrană perfectă de tranziție de la viața intrauterină la cea extrauterină. Este, de asemenea, laxativ și ajută la eliminarea rapidă a meconiului, prevenind astfel icterul;
• atunci când mama alăptează, uterul se retrage în mod natural, datorită secreției de oxitocină, declanșată de procesul nașterii și se evită astfel și depresia postpartum;
• alăptarea se bazează pe principiul cerere-ofertă, deci cu cât va fi pus mai des la sân bebelușul, cu atât va fi mai stimulată secreția lactată;
• laptele de mamă este ”standardul de aur” pentru orice bebeluș, fiind o sursă completă de enzime, hormoni, acizi grași esențiali, vitamine și minerale și multe alte substanțe noi, tot mai mult descoperite;
• proporția între proteine, grăsimi și carbohidrați este ideală pentru pruncul în creștere;
• laptele de mamă este alcalinizant (laptele praf creează un mediu acid în organism);
• laptele de mamă se modifică în timp în funcție de nevoile copilului și chiar în timpul unui alăptat. Se știe că la început laptele este mai apos pentru a-i potoli setea, apoi devine mai gras și mai bogat. De aceea unii bebeluși sug uneori pentru 1-2 minute… beau doar de sete.
• Îndrăzniți să cereți tot ajutorul de care aveți nevoie, pentru a vă putea concentra doar pe recuperare și alăptat.

Deși separați prin naștere, mama și copilul continuă să “funcționeze” ca un sistem, un bun exemplu în acest sens fiind declanșarea secreției lactate de senzația de foame sau simplul plâns al bebelușului, fără ca acesta să fie atașat la sânul mamei, lucru miraculos de altfel!

Din păcate, laptele praf nu are nici pe departe calitățile laptelui de mamă. Numai faptul că laptele de mamă se schimbă în funcție de nevoile copilului ne spune clar că nu există grad de comparație. Ca să nu mai spunem de unele ingrediente care pot face rău, cum ar fi zahărul rafinat (de multe ori sub formă de sirop de porumb) din multe sortimente de lapte praf. De asemenea vitaminele sintetice din laptele praf nu sunt mereu asimilabile.

Așadar dragi mămici, informați-vă cât de mult puteți și alăptați-vă bebelușii pentru minim 2 ani, pentru că nu veți regreta pe termen lung, cu siguranță!!

Toate gândurile bune mămicilor și bebelușilor! Creștere curată tuturor bebelușilor!

 

Surse bibliografice:

https://www.webmd.com/parenting/baby/nursing-basics#1 

https://my.clevelandclinic.org/health/articles/15274-the-benefits-of-breastfeeding-for-baby–for-mom

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2939272/

https://www.who.int/elena/titles/bbc/breastfeeding_childhood_obesity/en/

https://pf.spr-journal.ru/jour/article/viewFile/463/627

 

 

Autor: Cristina Kisded

Nutriționist-dietetician și farmacist.